Alertă în justiție. Cum vrea să scape Dragnea de dosarul penal. Parlamentul e cheia

Marți, senatorii și deputații Comisiei speciale de modificare a legilor justiției și a Codurilor penalese întâlnesc, la solicitarea deputatului PSD, Florin Iordache, pentru a deiscuta ultimele detalii pentru modificarea Codurilor penale.

Mâine la ora 14.00, senatorii și deputații membri ai comisiei se întâlnesc. Ședința convocată de Florin Iordache are în prim-planul discuțiilor rapoartele finale pentru modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

„Următoarea ședință a Comisiei va avea loc marți, 23 aprilie 2019, începând cu ora 14.00 la sala Mihai Viteazul. Pe ordinea de zi a ședinței se află următoarele:
1. PL-x 406/2018, reexaminarea Legii pentru modifcarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea,descoperirea și sancționarea faptelor de corupție ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 650 din 25 octombrie 2018, .
2. Pl-x nr. 373/2018, reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 633/2018 din 12 octombrie 2018. Camera Deputaților este cameră decizională”, este mesajul lui Forin Iordache pe care l-a transmis membrilor comisiei speciale.

Codurile penale au mai suferit modificări anul trecut. PSD vrea acum ca acele modificări care au trecut de Curtea Constituțională să fie mâine votate din nou. Miercuri ar urma să intre în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional.

Pentru adoptarea modificărilor la Codurile penale este nevoie de votul deputaților UDMR sau al minorităților. PSD-ALDE nu mai reprezintă majoritatea în Camera Deputaților, deputații partidelor fiind în total 160. Pentru adoptare este nevoie de votul a 165 de deputați.

Decizia modificării codurilor penale făcută de PSD este una controversată și a stârnit critici dure la nivel internațional. Acestea ar veni în ajutorul politicienilor care sunt anchetați penal.

În ședința Comitetului Executiv Național al PSD de săptămâna trecută s-a decis ca ministrul Justiției Tudorel Toader, îmreună cu alți membri ai Guvernului să fie înlocuiți.

„Domnul Toader a discutat despre posibilitatea unei ordonanțe de urgență fără să facă nimic”, a motivat Dragnea la acea vreme decizia din CEX. Liviu Dragnea este anchetat penal pentru angajările fictive la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman a două secretare PSD.

CODUL PENAL

„Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.”, sunt principalele modificări aduse Codului penal, citate de G4Media.

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

„A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.”, sunt principalele modificări aduse Codului de procedură penală.

Sursa: https://www.capital.ro/alerta-in-justitie-cum-vrea-sa-scape-dragnea-de-dosarul-penal-parlamentul-e-cheia.html?utm_source=capital&utm_medium=recomandari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.